CUPRINS:
 INTERVAL no. 3, Mai, 1998
Zona Libera
 
Alexandu MUSINA  
Dupa Infern (II)
Pentru a simplifica: statul romanesc si ‘elita’ (politicã si culturalã) tin mai degrabã de modelul asiat, rusesc, reactivat si ‘perfectionat’ de statul politienesc de tip comunist, in timp ce familia romaneascã si  comunitatea traditionalã (mai precis, ce a mai rãmas din ea)  apartin modelului european. 
 
Sorin MATEI  
Romania vazuta 
din ciberspatiu 
 
“Sã stii, mã, javrã securistã, 
 Nu ti-e stricatã numai fiica 
 Toti cei ce-apar pe a ta listã 
 Iti tãvãlesc si nevestica” 
(culese de autor de pe grupul de discutii electronice society.culture. romanian) 
Se vorbeste aici în America din ce în ce mai mult despre globalizarea societãtilor si a culturii. Cea mai bunã dovadã ar fi faptul cã, de pildã, pot citi zilnic stiri din orasul meu natal, Brasov.  Au avut, însã, românii de cîstigat sau de pierdut de pe urma acestor inovatii? 
 
Daniel VIGHI  
Cu narghileaua  
prin târgul moldav
„Mã întorceam în târgusor si acolo îmi reluam jocurile cu semeni ai mei de natii felurite. În târgusorul Pascani trãiau destui ovrei. În jurul atelierelor gãrii erau grãmãditi lucrãtori adusi din Austria: natii amestecate, care vorbeau leseste si nemteste.“ 
 
Iulia HASDEU  
Religiozitatea intelectualilor
Intelectualii moderni se raporteazã la valorile societãtii laice cu o religiozitate nealteratã, mostenitã în bunã parte din traditia crestinã, si în cadrul cãreia sacralizeazã ideea de ratiune, de experiment, de stiintã pozitivã.
 
Interval - Interviu
 
 Gheorghe IOVA       
 „Dacã te-ascultã 
zece mameluci ..."
Gheorghe Iova este o personalitate singularã. De aceea, chiar dacã nu subscriem la unele dintre ideile emise de interlocutorul nostru, trebuie sã sesizãm cã rãspunsurile sale sunt incitante si spectaculoase dovedind, în aceastã perioadã în care conformismul a devenit monedã forte,  cã mai existã intelectuali insurgenti, profund nelinistiti de lumea în care trãim.
 
 
Anul 2000
 
Livius CIOCARLIE  
 „Fãrã asumare un  
început nu pare posibil“
Timisoara, 25 februarie 1998 
Dragã Andrei Bodiu, 
Vrei sã afli de la mine ce vã asteaptã pe voi, tinerii, dupã anul 2000? Din pãcate, cu previziunile sunt fript. 
 
Gilbert DANCO  
«Sfirsitul Istoriei»
Excrescentã a individualismului capitalist, cancer al rationalismului de tip cartesian, tehnica postmodernã, devansând simpla instaurare - de acum clasicã - a lui homo faber  în locul ‹animalului rational› al filozofiei traditionale, se caracterizeazã printr-o trecere subtilã de la productibilitate la reproductibilitate; diferentã majorã si transferabilã dacã e sã analizãm în general mutatiile ce au însotit decesul modernitãtii.  
 
 Aura SIBISAN  
 Anul 2000 si tinerii nostri
Când spun Anul 2000 nu pot sã nu mã gândesc la tinerii cu care lucrez la seminar. Cum gândesc ei viitorul? Ce vor vrea sã facã dupã ce terminã facultatea? Ce vor putea sã facã? Ce cred ei cã vor putea sã facã? 
 
Florin MAGHIAR  
„A dori altceva este 
lipsit de bun simt?"
Si chiar de-ar fi... E rarã dorinta în spatiul lumii actuale în care proliferarea obiectelor si plictiseala neagrã fac bunã casã, unde libertatea aceasta, se ordoneazã înainte ca noi sã facem acest lucru: vechiul vis al ordinii absolute este, iatã rea 
zat. Ne trezim, dupã atîta mers, în desertul consumatorului, unde oameni si lucruri se înghit reciproc, un delir amorf 
 
Stefan UNGUREANU 
 Cele douã lumi
Prima amintire pe care o am despre anul 2000 este din anii 63-64. Apãruse deja CAP-ul, pierdusem sapte ha. si patruzeci de ari, iar unii din sãracii satului se bucurau când îmi vedeau mama prãsind pãmântul care ieri îi apartinuse, iar astãzi era al “colevtivului”. Eu încercam sã o îmbãrbãtez citindu-i lozincile de pe garduri, scrise cu pãcurã, în care se vorbea de câti lei si câte kg. de cartofi, grâu si porumb o sã primim pe ziua muncã, în anul 2000.  
 
Traian STEF  
 Numãrul rotund
Viziunile eschatologice sunt legate cu atât mai mult de cifrele rotunde cu cât creste  sentimentul insecuritãtii, cu cât stiintã alimenteazã aceastã incertitudine asupra limitei noastre ca specie, asupra „clipei” noastre si asupra fragilitãtii civilizatiei si planetei noastre. 
 
Andrei BODIU  
Viitorul în trecut?
Mi-am petrecut copilãria, adolescenta si o parte din tinerete în timpul dictaturii comuniste conduse de Nicolae Ceausescu. Mai mult, sînt nãscut în 1965, anul cînd Ceausescu a preluat puterea.  
 
Adrian DAMSESCU  
Anul 2000 si era  
varsatorului
Se vorbeste destul de mult  în ultima vreme despre momentele incontestabil istorice pe care le trãim (informatizare, explozie demograficã, cãderi de regimuri totalitare) cu referiri din ce în ce mai dese la faptul cã acestea ar marca sfârsitul umei mari ere istorice (marcatã de personalitatea lui Isus Cristos si aflatã sub semnul zodiacal al Pestilor) si intrarea în altã erã, cea a Vãrsãtorului, în jurul anului 2000. 
Club - Interval
 
Ruxandra NOVAC
Poezii
Gheorghe CRACIUN
Exploring - my briefcase Proza
 
DOCUMENT
Marius OPREA
 Presedintele Goma
 
UNDA DE SOC
 
 
Caius DOBRESCU 
Cine il "rade" pe dl. H.R. Patapievici?
Numãrul precedent al revistei noastre pornea de la întrebarea dacã, în România anilor '90, se poate vorbi despre stagnare intelectualã. Luarea de pozitie care a stîrnit reactiile cele mai vii a fost aceea a D-lui Sorin Matei. Reluat, în bunã mãsurã, în paginile cotidianului Adevãrul, eseul domniei-sale avea sã fie interpretat, pe la colturile edificiului nostru cultural, ca fiind acela în care "cineva îl rade pe Patapievici". Valul de stupoare-indignare s-a rasfrint si peste utilizatorii români ai Internetului, ale caroro opinii D-l. Matei le-a editat la adresa http://members.tripod.com/~sorinmatei, alãturi de textul apãrut initial în Interval. Date fiind numãrul si diversitatea acestora, am hotãrît sã le preluãm, cu permisiunea autorilor, pe cele mai interesante, mai consistente intelectual. Trebuie, totusi, sã precizãm cã eseul D-lui Sorin Matei nu atingea decît tangential problema D-lui H.R.Patapievici. Demersul central era legat de demonstrarea caracterului premodern al societatii intelectuale romanesti. 
 
Aurelian CRAIUTU 
Inapoi la Tocqueville
Polemicã si neconformistã, nedreaptã si (pe alocuri) superficialã, analiza pe care Sorin Matei o face culturii românesti de astãzi ("Secretul sãnãtãtii sociale: între grupurile de prestigiu si piatã") va trezi (a trezit) cu sigurantã reactii dintre cele mai diverse. Nu îmi propun  în cele ce urmeazã sã fac o criticã detaliatã a acestui text, ci doar sã marchez cîteva puncte esenþiale  în care mã aflu  în funciar dezacord cu autorul sãu si sã schitez un punct alternativ de vedere. 
 
Bogdan SUCEAVA 
Scrisoare de recomandare
Sã ne întoarcem la Tîrgul de Carte bucurestean, pe 8 iunie 1995, unde editorul Gabriel Liiceanu prezintã volumul „Zbor  în bãtaia sãgetii" publicului: „Te îmbrãtisez, dragul meu Kierkegaard bucurestean. De fapt nu gresesc spunîndu-ti cã esti un Kierkegaard al nostru: am sã spun mai degrabã despre Kierkegaard cã este un fel de Patapievici danez."
Biblioteca Interval
Frederic JAMESON
Postmodernismul