2
Plecare cu personalul 3004.
Întârziere, sandale rupte,
omul cu urechea buboasă.
Sosire cu personalul 3005.
Întârziere, căldură mare,
soldați puțind a țuică de prune.
Tu nicăieri.
10
Mamă, cumpără-mi rochia mov cu paiete
și niște sandale de plastic verde,
mâine ies în lume să mai schimb orizonturile, stările, reveriile.
Prietenii mei din Beverly Hills m-au părăsit până duminică dacă vom
avea
curent,
va trebui să-mi pun singură întrebări existențiale,
mă voi întâlni cu nebuna,
apoi cu fata aceea cu sprâncene frumos arcuite pe tâmple,
sunt prin oraș câteva locuri pe care le-am învățat,
mai ales o biserică,
mai ales o crâșmă,
între ele mă întâlneam mereu mereu din întâmplare cu el,
servus, ce rochie mov frumoasă,
servus, ce frumos știi să minți,
servus, servus, azi e duminică, biserica închisă, crâșma a lui,
mă așteaptă prietenii în Beverly Hills.
11
Să nu cădem în calofilie,
în puț,
în frumos.
Ah, zîmbetul lui, banii pentru o votcă reclama la noua cea mai nouă
pastă de dinți.
El consumatorul model,
ce ne-am putea dori mai mult,
perechile frumoasele perechi
mărșăluind perfect într-un spasmodic zgomotos minunat sărut,
noua pastă de dinți,
cea mai nouă,
(acum, 20% reducere,
măcar restul 80%, măcar restul votcă.)